![\"\"](\"https:\/\/colorsinprojects.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/Decizii-colective-in-echipe-de-proiect-.png\")
<\/p>\n<\/p>\n
de Dan Mircea Suciu<\/em><\/p>\n Decizii colective \u00een echipe de proiect<\/strong><\/p>\n Decizii colective<\/strong> Decizii ira\u021bionale<\/strong><\/p>\n \u00cen „Irrational Game<\/em>„, economistul Dan Ariely ilustreaz\u0103 prin c\u00e2teva experimente cele mai frecvente elemente care ne influen\u021beaz\u0103, la nivel individual, deciziile.<\/p>\n \u00cen unul dintre experimente, mai mul\u021bi copii de 10 ani, unii provenind din familii \u00eenst\u0103rite, al\u021bii provenind din familii nevoia\u0219e, au fost invita\u021bi de cercet\u0103tori s\u0103 deseneze din memorie monede de diferite dimensiuni. Copiii din familii nevoia\u0219e au desenat monedele cu valoare mai mare ca fiind mai mari.<\/p>\n Principiu: Copiii din familiile s\u0103race au fost influen\u021ba\u021bi de valoarea pe care o atribuiau ei monedelor, subiectiv.<\/em><\/p>\n \u00cen deciziile noastre bazate pe intui\u021bie, valoarea pe care o atribuim obiectului cu privire la care decidem ne influen\u021beaz\u0103 hot\u0103r\u00e2rea. Tindem s\u0103 supraapreciem obiectele pe care le percepem ca av\u00e2nd o valoare mare.<\/em><\/p>\n \u00centr-un alt experiment mai mul\u021bi barmani cu experien\u021b\u0103 au fost ruga\u021bi s\u0103 toarne un shot de alcool \u00eentr-un pahar \u00eenalt \u0219i suplu \u0219i \u00eentr-un pahar mai scund \u0219i mai larg. Cum au estimat barmanii cu experien\u021b\u0103 volumul unui shot de alcool \u00een raport cu diferitele forme ale paharelor? Ei bine, estimarea a fost foarte slab\u0103, ei turn\u00e2nd cu 21% mai mult \u00een paharul scund dec\u00e2t \u00een cel \u00eenalt.<\/p>\n Principiu: O simpl\u0103 schimbare de mediu ne poate afecta capacitatea de estimare. Este un principiu pe care l-am v\u0103zut \u00een ac\u021biune atunci c\u00e2nd un produc\u0103tor autohton de ap\u0103 plat\u0103 a realizat sticle cu g\u00e2tul mai larg dec\u00e2t se obi\u0219nuia \u0219i a constatat c\u0103 doar acest element a condus la o cre\u0219tere cu 24% a consumului de ap\u0103.<\/em><\/p>\n Un alt experiment pe care l-am g\u0103sit interesant a fost acela \u00een care dou\u0103 grupuri de participan\u021bi m\u0103n\u00e2nc\u0103 acela\u0219i tip de sup\u0103. Participan\u021bilor din al doilea grup, conduc\u0103torii experimentului le reumpleau \u00eencet \u0219i insesizabil bolul, printr-un tub nedetectabil fixat la baza bolului. \u00cen acest caz, participan\u021bii din grupul cu „sup\u0103 f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it” au m\u00e2ncat cam cu 70% mai mult\u0103 sup\u0103 fa\u021b\u0103 de cei din prima grup\u0103.<\/p>\n Principiu: Sa\u021bietatea nu a fost influen\u021bat\u0103 fiziologic, ci vizual. Ceea ce vedem ne poate determina s\u0103 estim\u0103m gre\u0219it progresul: vedem c\u0103 \u00eenc\u0103 mai este sup\u0103, \u0219i presupunem c\u0103 \u00eenc\u0103 mai trebuie s\u0103 m\u00e2nc\u0103m.<\/em><\/p>\n \u00centr-un alt experiment, dou\u0103 grupe de participan\u021bi au fost \u00eencuraja\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i reutilizeze prosoapele din camera de hotel (pentru a proteja mediul): celor din primul grup le-a fost ar\u0103tat un mesaj despre mediu, celor din al doilea grup le-a fost ar\u0103tat un mesaj potrivit c\u0103ruia 75% dintre oaspe\u021bii acelui hotel particip\u0103 deja la programul de protejare a mediului. Rezultat: 44,1% dintre oaspe\u021bii din al doilea grup au reutilizat prosoapele. \u00cen primul grup num\u0103rul celor care a f\u0103cut-o a fost cu 25% mai mic.<\/p>\n Principiu: Deciziile noastre sunt influen\u021bate de cei din jurul nostru \u0219i influen\u021ba este cu at\u00e2t mai mare cu at\u00e2t cei din jur ne sunt mai apropia\u021bi. Atunci c\u00e2nd suntem indeci\u0219i, faptul c\u0103 ceilal\u021bi au o opinie ne ajut\u0103 s\u0103 ne cristaliz\u0103m \u0219i noi o opinie.<\/em><\/p>\n \u00cen fine, ultimul experiment relevant \u00een ce prive\u0219te luarea deciziilor a fost unul \u00een care participan\u021bilor le-au fost ar\u0103tate dou\u0103 cartona\u0219e, fiecare cu un portret diferit \u0219i au fost \u00eentreba\u021bi pe care \u00eel consider\u0103 cel mai atractiv. Dup\u0103 ce participan\u021bii se exprimau, primeau un cartona\u0219 care se presupunea c\u0103 e cel ales de ei (dar nu era!) \u0219i erau \u00eentreba\u021bi de ce au ales acel card. Doar 13% dintre participan\u021bi au detectat c\u0103 au primit portretul gre\u0219it!<\/p>\n Principiu: atunci c\u00e2nd facem o alegere, \u00een mintea noastr\u0103 „cro\u0219et\u0103m” \u00een jurul ei o poveste (de ce am ales, ce argumente am etc). Povestea aceasta ne conecteaz\u0103 cu alegerea \u0219i rezultatul ei, dar ne \u0219i influen\u021beaz\u0103 \u00een ac\u021biunile ulterioare. Este ceea ce psihologii numesc „disonan\u021b\u0103 cognitiv\u0103”.<\/em><\/p>\n Ne-am a\u0219tepta poate ca disonan\u021ba cognitiv\u0103 s\u0103 se multiplice pe m\u0103sur\u0103 ce num\u0103rul indivizilor implica\u021bi \u00eentr-o decizie cre\u0219te. \u00cens\u0103 \u00een\u021belepciunea mul\u021bimilor este proba contrariului. Ce ne face pe noi to\u021bi s\u0103 fim \u00eempreun\u0103 mai de\u0219tep\u021bi dec\u00e2t cel mai de\u0219tept dintre noi? Comunicarea!<\/p>\n Echipe eficiente<\/strong><\/p>\n \u00centr-unul dintre articolele precedente ap\u0103rute \u00een Today Software Magazine (Reateaming, TSM nr 75) ar\u0103tam c\u0103 Human Dynamics Laboratory de la MIT a descoperit c\u0103 trei variabile ale comunic\u0103rii pot influen\u021ba masiv lucrul \u00een echip\u0103. Cercet\u0103torii au \u00eenlocuit ecusonul mai multor angaja\u021bi cu un dispozitiv care m\u0103sura cantitativ comunicarea (intensitatea, stilul, dac\u0103 avea loc fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, \u0219.a.) \u0219i au concluzionat c\u0103 nivelul de eficien\u021b\u0103 \u00een echip\u0103 cre\u0219te propor\u021bional cu:<\/p>\n \u00cen acela\u0219i timp, Robert D. Putnam, autorul volumului „Bowling Alone” a sintetizat aceste variabile drept caracteristici ale „capitalului social” \u0219i le-a \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een:<\/p>\n Un exemplu de aplicare \u00eel constituie echipele ce practic\u0103 Mob Programming, care ating o calitate \u0219i performan\u021b\u0103 general\u0103 crescute a produsului dezvoltat prin programare \u00een echip\u0103. \u00cen fa\u021ba aceluia\u0219i computer, se a\u0219az\u0103 arhitectul, programatori de diverse specializ\u0103ri, testerul etc. fiecare cu tastatura lui. E un fel de Kanban dus la extrem \u00een care limita de work in progress este 1 (nu po\u021bi lucra \u00een echip\u0103 la mai mult de o singur\u0103 func\u021bionalitate). Eficien\u021ba cre\u0219te pentru c\u0103 \u00een acest mod de lucru to\u021bi lucreaz\u0103 concentrat, f\u0103r\u0103 \u0219edin\u021be, f\u0103r\u0103 alte planific\u0103ri (de care nu mai e nevoie, pentru c\u0103 product ownerul va trebui s\u0103 decid\u0103 mereu asupra select\u0103rii func\u021bionalit\u0103\u021bii cu prioritatea cea mai mare la un moment dat).<\/p>\n Putnam demonstreaz\u0103 \u00een cartea sa c\u0103 modera\u021bia \u0219i echilibrul sunt vitale \u00een formarea unei echipe:<\/p>\n Concluzii<\/strong><\/p>\n \u00cen ciuda numeroaselor studii realizate asupra dinamicii \u0219i performan\u021bei echipelor, nu s-a ajuns \u00eenc\u0103 la o concluzie general valabil\u0103 care s\u0103 poat\u0103 fi aplicat\u0103 \u00een orice context. Nu exist\u0103 re\u021bete. Desigur, cu to\u021bii am auzit de multe ori c\u0103 o echip\u0103 este mai mult dec\u00e2t suma individualit\u0103\u021bilor. Cu toate acestea, nu rareori sim\u021bim pe propria piele ca \u00een unele echipe lucrurile nu merg nici pe departe a\u0219a cum ne spune teoria. Pentru ca o echip\u0103 s\u0103 evolueze \u00eentr-un mod s\u0103n\u0103tos are nevoie de echilibrarea tuturor acestor factori, o echilibrare de poate duce la unitate f\u0103r\u0103 uniformitate \u0219i diversitate f\u0103r\u0103 divizare \u0219i care influen\u021beaz\u0103 hot\u0103r\u00e2tor calitatea deciziilor pe care echipa le ia.<\/p>\n Referin\u021be<\/p>\n de Dan Mircea Suciu Decizii colective \u00een echipe de proiect Decizii colective Deciziile de echip\u0103 sunt eficiente pentru c\u0103 reu\u0219esc s\u0103 eludeze c\u00e2teva aspecte care vulnerabilizeaz\u0103 deciziile individuale. Sunt foarte multe situa\u021bii \u00een care deciziile individuale sunt puternic influen\u021bate de criterii subiective. Iat\u0103 un alt motiv pentru care luarea deciziilor prin consens \u00eentr-o echip\u0103 poate […]<\/p>","protected":false},"featured_media":1880,"menu_order":0,"template":"","class_list":["post-1882","artres","type-artres","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/colorsinprojects.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/artres\/1882","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/colorsinprojects.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/artres"}],"about":[{"href":"https:\/\/colorsinprojects.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/artres"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/colorsinprojects.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1880"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/colorsinprojects.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1882"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nDeciziile de echip\u0103 sunt eficiente pentru c\u0103 reu\u0219esc s\u0103 eludeze c\u00e2teva aspecte care vulnerabilizeaz\u0103 deciziile individuale. Sunt foarte multe situa\u021bii \u00een care deciziile individuale sunt puternic influen\u021bate de criterii subiective. Iat\u0103 un alt motiv pentru care luarea deciziilor prin consens \u00eentr-o echip\u0103 poate fi o idee mult mai potrivit\u0103 \u00een special c\u00e2nd discut\u0103m despre un mediu caracterizat de un grad ridicat de volatilitate, incertitudine, complexitate sau ambiguitate (pe scurt referit ca mediu VUCA).
\nCalitatea deciziilor colective, prin consens, depinde \u00eens\u0103 foarte mult de echilibrul dintre unitatea \u0219i diversitatea echipei.<\/em><\/p>\n\n
\n
\n
\nProbabil c\u0103 \u00eentr-un astfel de context cea mai bun\u0103 ideea ar fi s\u0103 identific\u0103m factorul sau factorii de dezechilibru. Oare echipa stagneaz\u0103, \u021bine prea mult la confort sau dimpotriv\u0103, e dominat\u0103 de prea multe conflicte \u0219i incertitudini? Este o echip\u0103 prea omogen\u0103 sau prea eterogen\u0103? Nivelul de \u00eencredere individual\u0103 dar \u0219i cel interpersonal sunt prea ridicate sau mult prea sc\u0103zute?<\/p>\n\n